fbpx

Medicină Internă

Medicina internă este o specialitate care aplică expertiza clinică în îngrijirea, diagnosticul și tratamentul unor patologii extrem de variate ale adultului, de la probleme minore la boli complexe, de la patologii acute la cele cronice, care se pot întinde pe durată lungă.

#medicina interna bistrita

Medici Medicină Internă

doctor mockup

Dr. Jude Claudia

Medic specialist medicină internă

Medicul internist sau medicul specialist în medicină internă intervine în ingrijirea primară a bolnavului, dar, în clinica Raal Medical Bistrita-Nasaud acesta va fi partenerul de nădejde care are un scop foarte bine definit și în medicina preventivă și în tot ceea ce privește starea generală de bine.

Specializarea în sine se află la intersecția dintre cardiologie, pneumologie, gastroenterologie și nefrologie. Prin urmare, un pacient care suferă de diabet, boli de inimă, hipertensiune arterială sau nivel ridicat de colesterol poate apela cu încredere la medicul internist, gata să ofere ajutorul în cel mai scurt timp.

Când trebuie să mergi la medicul internist?

De regulă, acesta ia primul contact cu un bolnav care nu știe exact originea unor semne și simptome de boală, care de multe ori pot fi vagi și pot provoca multă confuzie, necesitând un diagnostic diferențial ce poate fi realizat doar de către un medic cu experiență.

Medicul internist va sta de vorbă cu pacientul, efectuând consultația inițială și orientând către un spectru de boli restrânse, pentru care vor fi necesare investigații ulterioare sau trimiteri către medicul specializat pe aparatul sau sistemul respectiv.

În multe cazuri, acesta va da și tratamentul necesar, fără să fie nevoie de îndrumări către alte specialități.

Practic, întotdeauna când există simptome vagi, fără o origine certă (de exemplu- scădere bruscă și nedorită în greutate, febra fără alte simptome asociate, starea generală alterată, obosealăa, fatigabilitate, slăbiciune, pierderea apetitului alimentar, dureri toracice sau abdominale, dureri de spate- în regiunea lombară), este recomandat să faceți o primă vizită într-o secție de medicină internă.

Ce patologii poate trata medicul internist?

  • Plămâni: BPOC, astm bronșic, bronșită cronică, inflamații acute ale căilor aeriene, sarcoidoză, depistarea cancerului pulmonar.
  • Inimă: hipertensiune arterială, insuficiență cardiacă, boală cardiacă ischemică.
  • Boli ale sângelui: anemii, depistarea unor malignități precum leucemii, limfoame
  • Stomac: gastrită, ulcer gastric, boală de reflux gastro-esofagian, depistarea cancerului gastric
  • Intestin subțire sau colon: intestin iritabil, boli inflamatorii intestinale, depistarea polipilor intestinali, depistare a cancerului colorectal
  • Ficat și căi biliare: hepatite, ciroză, steatohepatită non-alcoolică, calculi biliari, depistarea cancerului hepatic sau de vezică și căi biliare
  • Rinichi: infecții urinare, pielonefrită, litiază renală, stadii inițiale de insuficiență renală
  • Sistem osteo-articular: boli reumatismale, afecțiuni articulare inflamatorii, poliartrită reumatoidă, osteoporoza sau boala oaselor de sticla
  • Boli reumatologice și de sistem: lupus eritematos sistemic, sclerodermia, vasculite
  • Boli metabolice: gută, dislipidemii (creșterea trigliceridelor sau a colesterolului), diabet zaharat
  • Anumite afecțiuni endocrine precum boli ale tiroidei.

Diagnostic și tratament în medicina internă

La baza unui diagnostic corect stă, în primul rând, o discuție amplă cu pacientul, foarte importantă pentru medicul internist.

Anamneza își propune să afle cât mai multe detalii despre boală, precum: localizarea durerii, când au apărut simptomele, de cât timp există, când se ameliorează și când se agravează, cu ce se asociază simptomul principal, alte boli de care suferă pacientul sau alte detalii din istoric importante pentru un diagnostic (antecedente familiale sau personale semnificative, consum de alcool sau fumat, condiții de muncă etc)

În urma acestei discuții, se va efectua un examen obiectiv, prin care medicul poate observa diferite semne de boală. În urma tuturor informațiilor acumulate, de regulă medicul va îndruma pacientul către efectuarea unor investigații suplimentare pentru confirmarea suspiciunii de diagnostic și furnizarea unor date importante despre patologie.

Alteori, pacientul va fi îndrumat către o altă specialitate, fiind necesară expertiza în ceea ce privește respectivul organ sau sistem de organe.

Cel mai frecvent, va fi necesar un set complet de analize de sânge, care poate furniza o gamă largă de informații utile într-o mare varietate de afecțiuni.

În funcție de caz, deseori medicul internist apelează la ecografie.

Ecografia abdominală în medicina internă

Este unul dintre cele mai frecvent utilizate metode de diagnostic, deoarece este o examinare nedureroasă, neinvazivă și neiradiantă, putând fi repetată ori de câte ori este nevoie, dar care aduce o mulțime de informații prețioase despre boală, mai ales atunci când vine vorba despre medicina internă.

Când avem nevoie de o ecografie abdominală?

Majoritatea patologiilor ce afectează organe abdominale sau pelvine vor necesita o ecografie:

  • dureri abdominale cu orice localizare
  • suspiciunea unor tumori abdominale
  • afecțiuni inflamatorii (precum apendicita, pancreatita, colecistita etc)
  • icter
  • traumatisme abdominale
  • creșterea în dimensiuni a abdomenului
  • greață, vărsături, scăderea apetitului alimentar, pierderea în greutate
  • tulburări de tranzit intestinal
  • modificări urinare
  • dureri lombare

Ecografia poate evalua modificări de flux sangvin la nivelul arterelor și venelor, poate detecta probleme genitale, uterine, de glandă prostatică, de glandă mamară, patologii articulare sau osoase, boli de căi biliare sau vezică biliară și își are un rol deosebit de important în monitorizarea sarcinii.

Pregătirea pentru ecografie

Un examen ecografic nu necesită o pregătire laborioasă, dar trebuie să țineți cont de anumite lucruri ce permit vizualizarea mai bună a organelor interne:

  • se recomandă evitarea consumului de alimente cu 5-6 ore înainte de ecografie
  • evitarea băuturilor carbogazoase în ziua examinării, de preferat și o zi înainte
  • administrarea cu 1-2 zile înainte a unor suplimente pentru reducerea gazelor intestinale
  • consumul crescut de lichide în ziua examinării, examinarea se va realiza cu vezica plină (nu trebuie să urinați cu aproximativ 4-5 ore înainte, sau să creșteți aportul de lichide în perioada dinaintea examinării)

Va trebui să înlăturați accesoriile sau bijuteriile, precum și hainele din zona ce urmează a fi examinată.

Cum se efectuează o ecografie abdominală?

Metoda este extrem de simplă, pacientul va sta întins în decubit dorsal pe pat, iar la nivelul abodmenului se aplică un gel, care are rolul de a favoriza transmisia undelor ultrasonore (prevenind bulele de aer ce interceptează imaginea).

Transductorul ecografului este poziționat și mutat în diferite regiuni abdominale pentru vizualizarea tuturor structurilor de interes. Acesta transmite unde de ultrasunete și colectează undele reflectate de la nivelul structurilor examinate, care vor fi arătate pe monitor.

În anumite momente, poate fi necesar să inspirați adânc sau să țineți respirația pentru câteva secunde pentru a facilita vizualizarea anumitor organe.

Examenul ecografic durează aproximativ 20-30 de minute și nu necesită alte măsuri ce trebuie luate după, neexistând niciun disconfort sau măsură intervențională.

Ecografia de părți moi

Examenul ecografic nu se realizează doar pentru organele abdominale sau pentru monitorizarea sarcinii, ci și pentru vizualizarea anumitor structuri musculare și ale aparatului locomotor.

În ceea ce privește musculatura, este un examen cu mare acuratețe, putând vizualiza și diagnostica o serie de patologii precum traumatisme, chisturi, tumori benigne sau maligne etc. Leziunile de tendoane sau ligamente beneficiază și ele de examen ecografic.
Se pot realiza ecografii de părți moi pentru:

  • zona genunchiului
  • șold
  • picior
  • mână
  • cot
  • umăr, cu tot ceea ce înseamnă tendoane, ligamente și mușchi inserați la nivelul acestor structuri, dar și boli inflamatorii, rupturi, traumatisme, boli degenerative și altele.

Lista este completată de ecografii de perete toracic, de glandă mamară, regiunea latero-cervicală, glande salivare, tiroidă, globii oculari, testicule.

Ce alte ecografii se mai pot realiza?

În afara celor discutate anterior, mai poate fi efectuată ecografia mamară (ecografia de sân), cu rol important în diagnosticarea unor patologii ale țesutului mamar la femeile tinere, sub 35-40 de ani, pentru care nu se recomandă mamografia. Și în acest caz, durata este foarte scurtă - 15-30 de minute, nu necesită niciun fel de pregătire anterioară și poate vizualiza o gamă largă de modificări, precum chisturi, noduli, formațiuni tumorale și altele.

Nu are niciun fel de efecte secundare, nu presupune restricții alimentare înainte sau după examinare, este rapidă și accesibilă.

Ecografia doare?

Nu, nu este o metodă deloc dureroasă, transductorul fiind plimbat doar la suprafața pielii pe un strat de gel. Este o metodă complet neinvazivă și neiradiantă.

#medicina interna bistrita 
 
Suntem o echipă de medici specialiști care lucrează împreună, gata să îți construiască un plan complet de tratament și reabilitare.

Date generale

Acest site web este deținut și operat de Clinica Raal Medical (RAAL - MEDICAL SRL, CUI: 32614947). Adresa înregistrată: Strada Industriei 7, Bistrița 420063 


Cu ce va putem ajuta?
linkedin facebook pinterest youtube rss twitter instagram facebook-blank rss-blank linkedin-blank pinterest youtube twitter instagram